Salpingita: cauze, simptome și modalități de tratament

Salpingita este o problemă medicală cu care se confruntă multe femei și care poate avea consecințe serioase asupra fertilității.[1][2] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre cauzele și simptomele acestei afecțiuni, precum și despre opțiunile de tratament la care se poate apela în astfel de cazuri.

Ce este salpingita?

Salpingita este o afecțiune caracterizată prin inflamarea trompelor uterine, adică a acelor structuri tubulare care fac legătura între ovare și uter. Face parte din categoria bolilor inflamatorii pelvine, un grup de boli care afectează organele reproductive ale femeilor. Inflamația se poate răspândi cu ușurință de la o trompă la alta, ceea ce înseamnă că ambele trompe uterine pot fi afectate.[1][2]

Dacă salpingita nu este tratată în timp util, poate avea consecințe grave pe termen lung. Infecția se poate răspândi în ovare (caz în care vorbim de salpingită și ooforită) și în alte zone ale corpului. Mai mult, inflamația persistentă poate duce la formarea de cicatrici tubare, aderențe și blocaje care pot cauza infertilitate. Alte complicații pot include formarea de abcese în trompele uterine și apariția unei sarcini extrauterine.[2][3]

Tipuri de salpingită

Există două tipuri principale de salpingită: acută și cronică. Salpingita acută tinde să se manifeste prin simptome intense, ce apar brusc, în timp ce în cazul salpingitei cronice simptomele pot fi mai subtile sau chiar pot lipsi.[1][3]

Impactul salpingitei asupra sarcinii și fertilității

Impactul pe care salpingita îl va avea asupra sarcinii și fertilității depinde în mare măsură de rapiditatea cu care boala este diagnosticată și tratată.

Dacă salpingita este identificată și tratată într-un stadiu incipient, nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra fertilității unei femei. Șansele ca aceasta să poată concepe și să ducă o sarcină la termen fără complicații majore sunt mari. Dacă însă tratamentul este întârziat sau dacă infecția este lăsată netratată, salpingita poate duce la formarea unor blocaje, aderențe sau cicatrici în trompele uterine și poate duce la infertilitate. În cazul în care aceste obstrucții nu pot fi îndepărtate chirurgical, fertilizarea in vitro (FIV) poate fi necesară pentru concepție.[2][3]

O altă potențială complicație asociată frecvent cu salpingita este reprezentată de sarcina extrauterină sau ectopică, care apare atunci când un ovul fertilizat se implantează în afara uterului. Acest tip de sarcină este considerată o urgență medicală, necesitând tratament imediat.[3]

Cauzele salpingitei

Salpingita este cauzată de obicei de o infecție bacteriană. Una dintre cele mai comune cauze este infecția cu Chlamydia, o bacterie cu transmitere sexuală. Există însă și alte bacterii ce pot duce la salpingită, inclusiv Neisseria gonorrhoeae sau Mycoplasma hominis.[1][2] Riscul de dezvoltare a salpingitei este mai ridicat în cazul femeilor care: 

• au infecții cu transmitere sexuală;
• nu se protejează în timpul actului sexual; 
• au mai mulți parteneri sexuali; 
• au un partener care are mai mulți parteneri sexuali.[3]

Mai rar, un risc crescut de salpingită poate fi asociat și cu apendicita sau cu anumite proceduri (ex: montarea unui sterilet). De asemenea, pierderea sau întreruperea unei sarcini, precum și nașterea sunt considerate factori de risc pentru salpingita.[2][3]

Unele cazuri de salpingita pot rezulta din creșterea excesivă a țesuturilor stratului interior al trompei uterine. Acest țesut suplimentar poate provoca apoi creșterea chisturilor, fibroamelor și blocarea trompelor uterine.[2][3] 

Semnele și simptomele salpingitei

Semnele și simptomele salpingitei pot fi absente în stadiile inițiale ale bolii, ceea ce face dificilă diagnosticarea acesteia. În unele cazuri, salpingita poate fi descoperită doar în momentul unei investigații pentru infertilitate sau în cazul unei sarcini extrauterine.[2][3] 

Atunci când apar simptome, acestea pot include:

• dureri abdominale;
• greață și vărsături;
• febră; 
• scurgeri vaginale urât mirositoare sau de culoare galbenă; 
• durere în timpul ovulației, menstruației sau actului sexual; 
• durere de spate surdă;
• urinări frecvente sau dureroase.[1][2][3] 

Este important de precizat că simptomele salpingitei pot varia de la o femeia la alta și pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, motiv pentru care este esențială consultarea unui medic în cazul apariției lor. Uneori, simptomele pot dispărea fără tratament, dând falsa impresie că infecția de bază nu mai există. Acest lucru poate favoriza dezvoltarea unor complicații pe termen lung.[3]

Modalități de diagnosticare a salpingitei

Simptomele de salpingita ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru a consulta imediat medicul, astfel încât să poată fi evitate complicațiile.

În cadrul diagnosticului, medicul va face un examen fizic pentru a identifica zonele sensibile sau umflate, după ce a evaluat simptomele și istoricul medical al pacientei. Ulterior, se pot efectua:

• teste de sânge și urină (pentru a căuta markeri de infecție);
• examene bacteriologice din secrețiile vaginale și de col uterin (pentru a determina tipul de infecție bacteriană);
• ecografia transvaginală sau abdominală (pentru a analiza trompele uterine și alte zone ale tractului reproducător).[2][3] 

Histerosalpingograma, o investigație radiologică, este un alt test care ajută medicul să găsească eventuale blocaje în trompele uterine. În anumite cazuri, medicul poate recomanda o laparoscopie de diagnostic, o procedură chirurgicală minoră care îi permite să evalueze în detaliu trompele uterine și alte organe de reproducere.[2][3]

Opțiuni de tratament pentru salpingită

Tratamentul pentru salpingită poate varia în funcție de severitatea afecțiunii și de cauza de bază. În majoritatea cazurilor, antibioticele sunt tratamentul principal, ele fiind eficiente în combaterea infecțiilor bacteriene responsabile de această afecțiune. Este important să se țină cont că partenerii sexuali pot avea nevoie de același tratament, pentru evitarea reinfecției. Analgezicele pot fi de asemenea folosite pentru a atenua disconfortul provocat de această afecțiune.[2][3]

În unele cazuri, când tratamentul cu antibiotice nu este eficient sau atunci când pacienta prezintă complicații precum abcese tubare, intervenția chirurgicală poate fi necesară. Intervenția chirurgicală laparoscopică este o metodă minim invazivă folosită pentru drenarea abcesului sau îndepărtarea țesutului afectat.[2][3]

În plus, terapia hormonală cu analogi ai hormonilor de eliberare a gonadotropinei (GnRH-a) poate fi folosită pentru a reduce inflamația trompelor uterine. Acest tratament poate fi mai ales benefic pentru femeile care suferă și de endometrioză. Pentru femeile care doresc să rămână însărcinate, fertilizarea in vitro (FIV) poate fi o opțiune eficientă. Decizia de a recurge la această metodă ar trebui luată după o discuție aprofundată cu medicul specialist.[2][3]

Salpingita este o afecțiune serioasă care necesită diagnostic și tratament prompt de către un medic ginecolog. Depistarea și tratarea precoce a bolii pot limita impactul acesteia asupra sănătății tale și pot preveni dezvoltarea unor complicațiile grave. Nu neglija potențialele semne de alarmă și programează-te acum la un consult ginecologic de specialitate! 

Bibliografie:

1. „Salpingitis”, International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (ISUOG), 2024, www.isuog.org/clinical-resources/patient-information-series/patient-information-gynecological-conditions/salpingitis.html. Accesat 24 Apr. 2024.
2. Smith, Heather. „What to Know about Salpingitis”, Medical News Today, 29 Sept. 2023, www.medicalnewstoday.com/articles/salpingitis. Accesat 24 Apr. 2024.
3. Whelan, Corey. „What Is Salpingitis, and How Is It Treated?”, Healthline, 10 Nov. 2017, www.healthline.com/health/womens-health/salpingitis. Accesat 24 Apr. 2024.

Sursa foto: Shutterstock