Programare

Endometrioza: Ce este, cauze, simptome și tratament

Fetal Care » Endometrioza: Ce este, cauze, simptome și tratament
17 decembrie 2021

Descoperă în cele ce urmează ce este endometrioza, care sunt cauzele și simptomele acesteia, dar și ce poți face pentru tratarea sau prevenirea afecțiunii.

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o boală cronică, care provoacă adesea infertilitate. Denumirea vine de la termenul endometru – țesutul care căptușește peretele interior al uterului. Endometrioza apare atunci când bucăți din acest țesut se formează în alte zone ale corpului. Aceste fragmente sunt numite leziuni de endometrioză și au dimensiuni variabile, producând, prin creșterea lor, episoade de ciclu menstrual anormal.

În mod obișnuit, endometrul are scopul de a crea condițiile ideale pentru implantarea embrionului în cazul fecundației. Atunci când aceasta nu are loc, endometrul este eliminat sub forma menstruației, iar ciclul se reia lună de lună. Endometrioza afectează în special femeile tinere și este o cauză principală de infertilitate. În general, apare în zona ovarelor, vaginului, trompelor uterine și membranei pelvisului.

În cazuri mai grave, endometrioza poate apărea chiar la nivelul intestinului subțire sau gros, a ureterelor și a vezicii urinare. În situații excepționale, afecțiunea se poate dezvolta la nivelul plămânilor sau al inimii. Endometrul care se formează în afara uterului se comportă ca cel normal, crescând și sângerând la fiecare ciclu menstrual. Problema este că acest țesut nu poate ieși din corp, provocând, astfel, durere, hemoragii și chisturi.

De ce apare endometrioza?

Nu se cunosc cauzele exacte ale endometriozei, însă mai multe teorii încearcă să explice dezvoltarea acestei afecțiuni:

  • Menstruația retrogradă: sângele menstrual se întoarce în trompele uterine și în cavitatea pelviană, deși în mod normal ar trebui să iasă din corp. Având în vedere că sângele transportă celulele endometriale, se presupune că întoarcerea sa în organism ar fi un factor declanșator și favorizant al bolii. Celulele se atașează de pereții pelvieni și își reîncep ciclul de creștere și sângerare.
  • Teoria inducției: hormonii sau factorii imuni încurajează celulele peritoneale (care căptușesc pe interior abdomenul) să se transforme în celule endometriale (care căptușesc pe interior uterul).
  • Transformarea celulelor embrionice: pe același principiu, hormonii, precum estrogenul, ar putea duce la transformarea celulelor embrionice incipiente în celule endometriale. Acest proces ar avea loc în timpul pubertății.
  • Complicație chirurgicală: uneori, după o intervenție chirurgicală, precum o cezariană, celulele endometriale se pot atașa de locul inciziei.
  • Transportul celulelor endometriale: vasele de sânge ar putea transporta celulele endometriale în alte zone din corp.
  • Sistemul imunitar: în unele cazuri, sistemul imunitar poate să nu recunoască endometrul, acesta crescând și în alte locuri din organism, fără a mai fi distrus.

Tipuri de leziuni

Leziuni superficiale, peritoneale

Aceste leziuni apar adesea, fiind localizate la nivelul peritoneului. Ele sunt de dimensiuni mici, a căror adâncime nu depășește 5 mm. Unele leziuni au un aspect roșiatic, cu inflamație, altele se prezintă într-o culoare maronie sau neagră, fiind un indicator al unei sângerări mai vechi, în timp ce există și leziuni albicioase, adesea cicatrizate și în curs de vindecare.

Leziuni chistice, ovariene

Endometrioamele ovariene sunt leziuni hemoragice localizate la nivelul ovarelor. Acestea au dimensiuni variabile, ajungând chiar și la câțiva cm. Ele sunt consecința unor leziuni inițiale de pe suprafața ovarelor, care, în timp, au pătruns intraovarian. Din cauza faptului că se atașează foarte bine de suprafața ovariană, endometrioamele sunt greu de îndepărtat chirurgical.

Leziuni profunde, subperitoneale

Aceste leziuni depășesc 5 mm și sunt fibroase, dure. Ele se infiltrează în organele din apropiere, comportându-se asemănător cu tumorile. Astfel, apar forme severe de boală, iar intervențiile chirurgicale sunt dificile.

Care sunt factorii de risc?

  • Ciclul menstrual a început la o vârstă fragedă;
  • Menopauza a apărut la o vârstă înaintată;
  • Ciclurile menstruale sunt scurte (sub 28 de zile);
  • Menstruațiile sunt abundente sau durează mai mult de 7 zile;
  • Nivelul de estrogen este mare sau fluctuează constant;
  • Există cazuri de endometrioză în familie (predispoziție genetică);
  • Indicele de masă corporală este scăzut;
  • Sunt prezente anomalii la nivelul sistemului reproducător sau boli autoimune.

Cum se manifestă endometrioza?

  • Durere pelviană în timpul menstruațiilor, mai puternică decât în mod obișnuit;
  • Durere în timpul contactelor sexuale;
  • Durere intermenstruală acută, de scurtă durată;
  • Durere la defecație sau la urinare, în cazul endometriozei de la nivelul intestinului gros sau al vezicii urinare;
  • Menstruații abundente sau sângerări intermenstruale;
  • Dureri lombare;
  • Infertilitate.

Ce investigații trebuie să faci pentru depistarea endometriozei?

 Femeie,Doctor,Sunt,Examinează,De,Abdominal,Palpare,A,Femeie,Pacient

Endometrioza este greu de diagnosticat și adesea trec ani de la debutul simptomelor până la emiterea unui diagnostic corect. Examinarea histologică a unei probe de țesut este cea mai precisă modalitate de a determina existența endometriozei. De asemenea, imagistica medicală (RMN, ecografie) poate oferi informații esențiale.
Medicul specialist va face o analiză a abdomenului, prin palparea acestuia. În cadrul consultației ginecologice și în funcție de simptome, medicul poate face o examinare cu speculul, un tușeu vaginal sau rectal, o ecografie pelviană endovaginală. Dacă se observă leziuni suspecte, alte teste pot fi recomandate, în funcție de organul afectat.

Ce tratamente există pentru endometrioză?

În prezent, nu există un tratament minune al endometriozei, însă aceasta poate fi ameliorată prin diverse modalități. În cazurile grave, cel mai des se apelează la intervențiile chirurgicale (de regulă laparoscopice). Medicul va îndepărta pe această cale țesutul crescut anormal și va repara organele afectate.

Pentru durerile asociate, se recomandă adesea antiinflamatoare și tratament medicamentos specific simptomatologiei. Pentru cazurile ușoare de endometrioză, se încearcă uneori tratamentul contraceptiv, pe principiul că endometrul nu se va dezvolta dacă organismul este într-o stare indusă de amenoree (lipsa menstruației). Tratamentul trebuie întrerupt dacă se dorește o sarcină.

Poate fi prevenită această afecțiune?

Din păcate, endometrioza nu are cauze bine înțelese, astfel încât nu se cunosc modalități clare prin care se poate preveni dezvoltarea afecțiunii. Totuși, controalele periodice la medicul ginecolog pot depista problemele din timp.

Endometrioza este o boală serioasă care poate afecta viața de zi cu zi și poate duce, în timp, la infertilitate. Programează-te pentru o consultație dacă ai simptome care te îngrijorează și ai grijă de sănătatea ta!