Imunizarea prin vaccinare

Ce este sistemul imunitar

Sistemul imunitar reprezintă un complex de mecanisme de apărare a organismului împotriva agenților patogeni. Sistemul imunitar protejează organismul în două moduri:

• fie ține agenții patogeni la distanță;
• fie, după ce acestea au intrat în organism, îi distruge.

Cum știm că avem un sistem imunitar slăbit

De fiecare dată când imunitatea scade, suntem predispuși infecțiilor. Este modul organismului de a transmite semnale de alarmă. Dincolo de infecții repetate însă, sunt și alte manifestări care ar trebui să ne dea de gândit, fiindcă sunt asociate cu un sistem imunitar slăbit:

• oboseala cronică;
• starea de apatie;
• reacții alergice pe care nu le-am observat înainte;
• cicatrizare dificilă a rănilor;
• temperaturi scăzute ale extremităților;
• senzația de uscăciune a ochilor;
• dureri de cap.

Modalități de întărire a sistemului imunitar

Există câteva soluții de întărire a sistemului imunitar:

• respectă strict regulile de igienă: cea mai simplă metodă este spălatul mâinilor.
• evită persoanelor care sunt afectate viral (uneori și un simplu strănut poate infecta o persoană sănătoasă dar cu un sistem imunitar scăzut).
• dezinfectează periodic suprafața de lucru, obiectele pe care le folosesc mai multe persoane, fie și din aceeași familie (tastatura computerului, telecomanda televizorului, mânerele ușilor, întrerupătoarele).
• evită stresul prelungit, care poate scădea capacitatea organismului de a se apăra.
• odihnește-te suficient: somnul ajută sistemul imunitar, pentru că absența acestuia dezechilibrează producția de globule albe, esențiale în procesul de apărare a organismului. 
• adoptă diete adecvate: compuse din legume, fructe, cereale integrale, carne slabă, nuci, semințe, lactate. 
• fă exerciții fizice regulat. Sportul are dublu sens, pe de o parte întărește sistemul imunitar, pe de altă parte contribuie la eliberarea endorfinelor, compuși care ajută la reducerea stresului.
• vaccinează-te: este o metodă importantă de combatere a unui sistem imunitar slăbit.

Ce este și cum funcționează vaccinul?

Vaccinul este un preparat biologic care determină dobândirea unei imunități active la un anumit agent infecțios, prin expunerea sistemului imunitar la o versiune controlată a unei boli.

Vaccinarea ajută organismul să recunoască o boală la care poate fi expus și să o contracareze. Chiar dacă, după vaccinare, organismul se îmbolnăvește, face o formă de boală mai ușoară, iar pacientul se recuperează mai ușor.

Vaccinurile sunt mai sigure și mai eficace decât medicamentele. Producerea lor necesită o foarte amplă muncă de cercetare și testare, care se întinde pe ani întregi. Vaccinurile au contraindicații, dar acestea sunt rare.

Există vaccinuri care ne protejează de boli precum:

• gripa;
• hepatita B;
• oreionul;
• poliomielita;
• tetanosul;
• tuberculoza.

Prin vaccinare, sunt protejate persoane vulnerabile precum

• bebeluși; 
• copii;
• persoane în vârstă;
• persoane bolnave și care au sistemul imunitar afectat.

Vaccinul și sarcina

În timpul celor 9 luni, mama și fătul au nevoie de protecție împotriva bolilor grave și a infecțiilor asociate acestora, astfel că vaccinurile devin o parte importantă în sistemul de protecție a sarcinii.

Înainte de planificarea sarcinii, este important ca viitoarea mamă să-și verifice imunitatea la ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) și la alte boli ce pot provoca complicații grave în sarcină. În cazul în care nu există anticorpi, este important ca acest vaccin să fie efectuat de viitoarea mămică cu cel puțin 3-6 luni înainte de a rămâne însărcinată!

După naștere, femeile pot efectua vaccinări, chiar și în timpul alăptării, ceea ce va ajuta atât sistemul imunitar al mamei, cât și al nou-născutului.

Trei vaccinuri sunt recomandate de rutină în timpul sarcinii:

• vaccinul gripal: se recomandă tuturor femeilor care sunt însărcinate pe perioada sezonului gripal (din octombrie până la final de martie). Vaccinul antigripal conține virus inactivat și este sigur, atât pentru mamă cât și pentru copil.
• vaccinul diftero-tetanic sau vaccinul antitetanos sunt realizate din toxine. Sunt vaccinuri recomandate pentru ca fătul să nu fie infectat la naștere din cauza unor manevre chirurgicale necesare. Vaccinul trebuie făcut între săptămânile 27-36 de sarcină.
• vaccinul pentru incompatibilitatea în sistemul Rh.

Alte vaccinuri permise în timpul sarcinii:

• antipertussis: este recomandat împotriva tusei convulsive.
• antihepatitic B: dacă mama este infectată cu virusul hepatic B, copilul are un risc mare de a dezvolta hepatita cronică tip B.
• meningococic: este recomandat dacă mama prezintă un risc important de contactare a meningitei de tip B. 

Există și o serie de vaccinuri care nu sunt recomandate în timpul sarcinii:

• antivaricelă;
• HPV;
• ROR.

De reținut!

Vaccinurile vii trebuie administrate cu cel puțin o lună înainte de concepție.

Vaccinul la bebeluși

Vaccinurile sunt foarte importante pentru sugari. Administrarea lor începe imediat după naștere și se efectuează progresiv, conform unei scheme cronologice, stabilite la nivel internațional.

În lipsa vaccinării, copilul are un risc crescut de îmbolnăvire și să se confrunte cu durere, dizabilități, disconfort (în urma unor boli precum rujeola, tusea convulsivă). Reacțiile adverse după vaccinare (reacție alergică severă) sunt foarte rare, iar medicii și personalul medical pot să le gestioneze.

Singurele cazuri în care nu se recomandă vaccinurile sunt cele în care copilul suferă de o afecțiune cronică severă (cancer, o boală care afectează sistemul imunitar, o reacție alergică puternică la o doză anterioară de vaccin).Pentru mai multe informații despre siguranța vaccinării, despre testele efectuate și dezbateri argumentative pro și contra vaccinării: aici.

De ce vaccinare la scară largă?

Vaccinurile sunt o formă importantă de prevenție primară și ne-au permis să controlăm boli care nu demult amenințau viața.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că imunizarea prin vaccinare previne anual între 2 și 3 milioane de decese, la nivel global!

Important de reținut!

Dacă nu știi ce vaccinuri pot proteja mai bine mama și copilul, întreabă medicul de familie sau specialiștii în medicină.