Insuficiența ovariană – de ce apare, cum se manifestă și ce tratamente există

Aparatul reproducător feminin este alcătuit din organe genitale interne (ovare, trompe uterine, uter și vagin) și organe genitale externe (labii mari, labii mici și clitoris). 

Ovarele sunt organe pereche care se află în cavitatea pelvină. Rolul lor este deosebit de important:

• produc ovocite;
• secretă hormoni (mai ales estrogen și progesteron).

La începutul pubertății se instalează ciclul menstrual. Acesta implică ovarele și uterul și este coordonat de hipotalamus, hipofiză și ovare (așa numita axă hipotalamo-hipofizo-ovariană). Ciclul menstrual are în general o durată de 28 de zile, dar se poate întâmpla ca axa hipotalamo-hipofizo-ovariană să se dezechilibreze. În astfel de cazuri, funcția ovarelor este periclitată, iar în aceste cazuri vorbim despre insuficiența ovariană.  

Din acest articol puteți afla informații utile despre insuficiența ovariană: ce este, care sunt cauzele care o provoacă, manifestările care o însoțesc, cum se stabilește diagnosticul, cum se poate trata și la ce complicații poate duce.

Ce este insuficiența ovariană

Pentru că insuficiența ovariană se caracterizează prin încetarea activității normale a ovarelor, mai este denumită incorect și menopauză prematură, deși termenul nu este foarte corect din punct de vedere medical. O femeie aflată la menopauză nu mai are ciclu și nu mai poate avea copii, pe când o femeie cu insuficiență ovariană are ciclu (chiar dacă neregulat) și poate avea copii (chiar dacă șansele sunt reduse). 

Foarte pe scurt, vorbim despre insuficiență ovariană primară atunci când ovulația a încetat (ovarele nu mai eliberează ovule), când hormonii sexuali nu se mai produc, sau se produc intermitent. Forma primară a insuficienței ovariene poate fi caracterizată în principal de amenoree, dar femeile care au această formă a afecțiunii manifestă funcția ovariană intermitentă și pot să rămână însărcinate.

Unele femei experimentează deja o infertilitate scăzută în preajma menopauzei, dar în acest caz este vorba despre un proces normal. În cazul femeilor care au insuficiență ovariană, ciclurile neregulate și fertilitatea redusă pot apărea chiar din perioada adolescenței. 

Tipurile insuficienței ovariene

Insuficiența ovariană este de 2 tipuri:

• primară:  poate fi provocată de medicamente, iar în acest caz se poate ameliora, sau chiar dispărea. Există însă și insuficiență ovariană spontană, iar aceasta se află în relație cu condițiile patologice care trebuie investigate medical.
• secundară: poate fi cauzată de tumori hipofizare, adenoame adenohipofizare, tulburări alimentare (anorexie nervoasă, bulimie), stres, anxietate, depresie.

Simptomele afecțiunii

Principalul simptom al insuficienței ovariene este neregularitatea ciclului menstrual sau lipsa acestuia (amenoree). Pot să se instaleze și alte manifestări:

• bufeuri;
• transpirații nocturne;
• iritabilitate;
• scăderea dorinței sexuale;
• concentrare scăzută;
• durere în timpul actului sexual.

Cele mai multe femei încep să-și facă probleme fiindcă nu reușesc să rămână însărcinate, acela fiind momentul în care apelează la medic. La examenul clinic, ovarele se prezintă adesea slab dezvoltate și greu palpabile, în cele mai multe cazuri.

În insuficiența ovariană secundară, pe lângă manifestările insuficienței ovariene primare se mai adaugă:

• galactoree (în afara perioadei postpartum);
• dureri puternice de cap;
• slăbiciune musculară;
• amenoree;
• osteoporoză;
• hirsutism.

Cauzele insuficienței ovariene

În mod normal, ovarele ar trebui să asigure ovule până în jurul vârstei de 51 de ani. Atunci când insuficiența ovariană se instalează la femeile cu vârste de până în 40 de ani, afecțiunea cauzează infertilitatea. Nu se cunoaște cu exactitate cauza declanșării insuficienței ovariene, dar au fost totuși identificate câteva cauze:

• tulburări genetice;
• defecte cromozomiale;
• boli autoimune;
• număr redus de foliculi;
• chimioterapie/terapie de iradiere (distruge materialul genetic folicular);
• afecțiuni metabolice; 
• toxinele (fumatul, pesticidele, chimicalele);
• virușii.

Factorii de risc 

Statisticile demonstrează că incidența crește odată cu vârsta. Există doi factori importanți care pot crește riscul de instalare a insuficienței ovariene:

• vârstă;
• istoricul familial;
• modificări genetice/ boli genetice (sindromul Turner);
• operații ovariene multiple.

Stabilirea diagnosticului în insuficiență ovariană 

Diagnosticarea în cazul insuficienței ovariene presupune:

• testul de sarcină: pentru a exclude acest motiv pentru lipsa menstruațiilor.
• anamneza: istoric medical, inclusiv dacă există rude cu insuficiență ovariană, simptome asociate, chimioterapie, diabet. Stresul este de asemenea un element important.
• examinare fizică: ajută la identificarea altor afecțiuni.
• prelevare de sânge;
• ecografie pelvină: pentru a se constata dacă ovarele sunt mărite.

Pentru ca medicul specialist să poată stabili un diagnostic este necesar ca la controlul medical acesta să poată discerne dacă simptomele pacientei pot fi puse în relație cu alte afecțiuni precum: 

• boala Addison;
• eventuale tumori la nivelul organelor genitale feminine;
• amenoree primară;
• anorexie nervoasă;
• anxietate;
• depresie;
• sarcină ectopică;
• apendicită;
• sindromul ovarelor polichistice.

Tratamentul insuficienței ovariene

Puține femei diagnosticate cu insuficiență ovariană rămân totuși însărcinate, ca urmare a unei remisii spontane (ovarele încep să funcționeze de la sine, fertilitatea fiind astfel restabilită). Pentru toate celelalte cazuri, medicul specialist recomandă diverse tratamente, în funcție de simptomele resimțite și de gravitatea cazului. 

• Terapia de substituție hormonală: este cel mai recomandat tratament. Furnizează estrogen și alți hormoni pe care ovarele nu le pot produce, îmbunătățind astfel sănătatea aparatului reproducător și reducând riscul de boli cardiovasculare (AVC, atac de cord, hipertensiune) și osteoporoză. În cazul începerii tratamentului de substituție hormonală, reapare ciclul menstrual, dispar/sunt ameliorate simptomele, cresc șansele de sarcină. Este important de știut că terapia de substituție hormonală nu prezintă riscuri în astfel de cazuri și este diferită de cea pentru femeile care trec prin menopauză. Există mai multe tipuri ale acestei terapii, medicul este cel care stabilește cea mai eficientă formulă pentru pacientă.
• Suplimente de calciu și vitamina D: acestea sunt necesare pentru a diminua riscul de osteoporoză (prevenție). Este nevoie de o testare a densității osoase, pentru ca medicul să poată doza corect tratamentul.

Complicațiile întâlnite

Există o serie de complicații cu care insuficiența ovariană vine la pachet. Această afecțiune poate afecta oasele, sistemul endocrin, sistemul cardiovascular. Iată afecțiunile care pot apărea ca urmare a insuficienței ovariene:

• infertilitate: această complicație nu poate fi restabilită.
• osteoporoza: estrogenul lipsă are și rolul de a menține sănătatea oaselor.
• hipotiroidism: metabolismul nu mai este controlat foarte bine.
• anxietate.
• depresie.
• afecțiuni cardiovasculare.
• sindromul ochiului uscat: vedere încețoșată, disconfort.
• boala lui Addison.

Bine de știut!

Femeile care au până în 40 de ani și care prezintă cicluri menstruale neregulate și simptome ale instalării precoce a menopauzei trebuie să meargă la medicul de specialitate pentru a identifica sursa acestor simptome.