Diabetul gestațional – cauze, simptome și tratament
Diabetul gestațional este o condiție temporară care apare în timpul sarcinii la femeia care nu a avut niciodată diabet. De cele mai multe ori, afecțiunea dispare după naștere. Ceea ce se întâmplă de fapt este că organismul gravidei nu produce o cantitate suficientă de insulină, astfel încât nivelul de glucoză din sânge crește.
Diabetul gestațional se tratează, dar pentru asta trebuie să fie descoperit în primele stadii de dezvoltare. Este important pentru mamă ca afecțiunea să fie tratată și să aibă o sarcină sănătoasă, dar și pentru bebeluș, pentru că acesta nu va avea mai târziu probleme de sănătate precum:
- dificultăți respiratorii;
- obezitate;
- risc de diabet.
Cauzele diabetului gestațional
În timpul sarcinii, la nivelul organismului matern se produc foarte multe modificări, de natură endocrină și metabolică. În timpul sarcinii se dezvoltă placenta (în uter), cea care are un rol foarte important în realizarea legăturii dintre mamă și copil (prin intermediul ei se hrănește bebelușul). Placenta ajută la secreția unor hormoni, unii dintre aceștia având efect direct asupra insulinei, mai precis asupra capacității acesteia de a păstra nivelul de zahăr din sânge în limite normale. Această rezistență la insulină duce la modificări ale toleranței la glucoză. Organismul matern, pentru a se proteja, produce și mai multă insulină, cu scopul de a reduce cantitatea de glucoză. În mod normal, pancreasul femeii însărcinate produce o cantitate mai mare de insulină în perioada sarcinii, tocmai pentru a echilibra efectul hormonilor de sarcină. Diabetul gestațional se instalează atunci când pancreasul viitoarei mamre nu produce suficientă insulină și se ajunge la o creștere a nivelului de glucoză din sânge.
Factori de risc în cazul diabetului gestațional
Sunt mai mulți factori de risc în cazul diabetului gestațional. Iată-i pe cei mai importanți:
- instalarea diabetului gestațional la o sarcină anterioară: dacă afecțiunea a existat la o sarcină anterioară, atunci se poate manifesta din nou.
- supraponderalitatea: un indice de masă corporală mai mare de 30, mai ales dacă pacienta are mai mult de 35 de ani, dacă a mai avut probleme cu glicemia crescută, sau dacă a mai avut probleme de obstetrică (malformații, avorturi, deces intrauterin).
- moștenirea genetică: dacă cineva din familie a suferit de această afecțiune sau de diabet.
- greutatea unui copil născut anterior: dacă la naștere copilul a avut mai mult de 4,5 kg.
- existența unor afecțiuni: sindromul ovarelor polichistice, sindrom metabolic, boli cardio-vasculare.
Simptomele diabetului gestațional
Există câteva simptome care pot ajuta medicul să stabilească un diagnostic:
- pacientei îi este sete chiar și după ce bea apă (polidipsie).
- pacienta urinează des (nu este vorba de infecție urinară) – poliurie.
- pacientei îi este foame mai des ca de obicei (polifagie).
- vederea devine încețoșată.
Diabetul gestațional poate să nu dea semne de manifestare, cu atît mai greu este pentru pacientă să-și dea seama că are o problemă.
Sunt și alte simptome ale diabetului gestațional:
- oboseală puternică;
- gura uscata;
- infecții recurente (candidoză orală).
Cum se diagnostichează diabetul gestațional
Pentru diabetul gestațional există un test de toleranță orală la glucoză care se efectuează în săptămânile 24-28 de sarcină. În noaptea de dinaintea testului și în dimineața testului pacienta nu trebuie să mănânce nimic și nici să bea apă. I se va recolta proba de sânge pentru a avea nivelul de bază pe nemâncate. Apoi, pacienta va bea o băutură îndulcită, iar după 1-2 ore se recoltează din nou sânge, pentru a analiza reacția organismului la glucoză. Este vorba de fapt despre 3 glicemii:
- pe nemâncate: normal = <92mg/dl;
- după 1 oră: normal = < 180mg/dl;
- după 2 ore: normal = < 153 mg.dl.
Tratamentul diabetului gestațional
Dimensiunea cea mai importantă a tratamentului în cazul diabetului gestațional este menținerea nivelului de glucoză în sânge. Femeilor însărcinate care au fost diagnosticate cu diabet gestațional li se recomandă monitorizarea glicemiei pe nemâncate și la 2 ore după masă.
Medicul specialist diabetolog o poate sfătui pe pacientă să combine o dietă sănătoasă cu un program de exerciții.
De asemenea, în cazul în care pacienta era supraponderală înainte de a rămâne însărcinată, medicul îi poate recomanda reducerea numărului de calorii și cel puțin 30 de minute de mișcare în fiecare zi.
Dacă glicemia nu scade chiar dacă dieta alimentară este respectată și exercițiile fizice făcute, medicul poate recomanda tratament medicamentos.
Măsuri necesare:
- monitorizarea evoluției bolii;
- glicemia trebuie ținută sub control (4 măsurători pe zi);
- se respectă recomandările alimentare;
- monitorizarea greutății corporale;
- măsurarea tensiunii arteriale.
Complicațiile diabetului gestațional netratat
Cele mai multe femei cu diabet gestațional nasc copii sănătoși, pentru că afecțiunea poate fi diagnosticată și tratată eficient. În cazurile în care afecțiunea nu este tratată adecvat, diabetul gestațional poate afecta fătul și poate duce la apariția complicațiilor în timpul sarcinii, la naștere sau după naștere.
Consecințe pot fi și asupra copilului devenit adolescent. Acesta poate avea greutatea mai crescută decât ar fi normal, sau ar putea avea diabet.
Consecințe asupra bebelușului
Daca diabetul gestațional nu este tratat, bebelușul poate avea probleme de sănătate precum:
- dificultăți de respirație;
- complicații fetale (macrosomie fetală);
- risc de obezitate.
Consecințe asupra mamei
Dacă diabetul gestațional nu este tratat adecvat, mama poate suferi de:
- hipertensiune arterială;
- preeclampsie;
- naștere prematură;
- avort spontan;
- întârzieri în dezvoltarea fetală;
- decesul fătului.
Medicii specialiști care tratează diabetul gestațional
Medicii specialiști care stabilesc diagnosticul și recomandă tratamentul adecvat sunt:
- medicul obstetrician;
- medicul de familie;
- medicul diabetolog;
- medicul generalist;
- medic endocrinolog;
- medic nutriționist, diabetolog;
medic obstetrician specializat în sarcinile cu risc crescut.