Programare

Câte ecografii trebuie sa faci in timpul sarcinii? Importanța fiecărei investigații în parte

Fetal Care » Câte ecografii trebuie sa faci in timpul sarcinii? Importanța fiecărei investigații în parte
15 octombrie 2020

Pentru majoritatea gravidelor, ecografia, momentul în care mămicile își văd bebelușul pe ecran, reprezintă cel mai important eveniment din sarcină.

Ecografia folosește ultrasunetele care sunt niște vibrații ce traversează cu o anumită viteză diverse organe iar cu ajutorul computerului acestea sunt transformate în imagini alb-negru. Ecografiile sunt nedureroase, nu au niciun efect advers asupra mamei sau fătului și pot fi efectuate pe tot parcursul sarcinii.

Ce se întâmplă, pas cu pas,  în timpul ecografiei?

Ecografia va fi efectuată de medicul obstetrician într-o cameră întunecată, pentru a putea obține imaginile  necesare. Toate ecografiile se efectuează abdominal, cu foarte puține excepții când este necesară ecografia transvaginală (în cazul unei sarcini incipiente atunci când bebelușul este prea mic pentru a putea fi văzut pe burtică sau în cazul în care este necesară evaluarea colului și poziției placentei).

Se aplică un gel pe burtică care ajută la transmiterea ultrasunetelor. Este indicat ca în săptămâna dinaintea ecografiei să nu aplicați creme hidratante sau uleiuri în zona abdominală deoarece acestea vor afecta calitatea imaginii obținute.

Cât durează ecografia?

Depinde de tipul de ecografie. De obicei, durează între 30 și 40 de minute. Timpul se poate prelungi în caz de depistare a unor malformații fetale, sarcini multiple sau dificultăți în a obține imaginile necesare.

Trebuie avut în vedere și faptul că o calitate bună a imaginii obținute depinde foarte mult de poziția bebelușului, de greutatea mamei și dacă mama a avut intervenții chirurgicale abdominale. Prin urmare, dacă imaginile sunt greu de obținut, ecografia poate dura mai mult timp sau medicul dumneavoastră vă poate cere sa reveniți în altă zi pentru reevaluare.

Când trebuie făcute ecografiile în sarcină?

1. Ecografia de viabilitate

După ce avem un test de sarcină pozitiv, este bine să ne programăm pentru o ecografie de viabilitate a sarcinii pentru a ne asigura că sarcina este poziționată intrauterin, a vedea numărul de embrioni și dacă există activitate cardiacă. Este o ecografie care nu necesită mult timp, aproximativ 10 minute și de cele mai multe ori este necesară ecografia transvaginală la această vârstă de sarcină.

2. Ecografia de datare a sarcinii și efectuarea screeningului pentru anomalii cromozomiale

Această ecografie se efectuează între 11 și 13 săptămâni și 6 zile. În timpul acestei ecografii, medicul dumneavoastră va data sarcina în funcție de lungimea bebelușului (veți afla data probabilă a nașterii sau DPN). Tot acum se poate face calculul de risc pentru sindromul Down, sindromul Edwards și sindromul Patau.

Acesta este un test combinat deoarece combină măsurătorile din timpul ecografiei cu valorile anumitor hormoni din sângele mamei. În timpul ecografiei se măsoară translucența nucală (lichidul din spatele gâtului bebelușului). Aceste două teste împreună cu vârsta mamei vor ajuta la calcularea riscului ca bebelușul să fie afectat de unul din sindroamele menționate mai sus.

În cazul în care proaspăta mămică se prezintă prea târziu la medic pentru efectuarea bitestului, după 14 săptămâni se poate efectua triplul test, cu o sensibilitate mai mică decât bitestul, de aproximativ 70 la sută.

Aceste teste nu o să vă spună cu certitudine dacă bebelușul este afectat de unul dintre sindroame, ci o să vă ofere un risc care vă poate ghida mai departe spre alte teste de diagnostic.

Care sunt rezultatele posibile după acest test?

  • Risc scăzut ca bebelușul să fie afectat de aceste sindroame – risc mai mic de 1 în 250. În acest caz nu este necesară nici o altă investigație ci să programați următoarea ecografie la 20-22 de săptămâni – morfologia de trimestrul 2.
  • Risc crescut – risc mai mare de  1/250 . Dacă va aflați în această categorie, medicul vă poate oferi teste de diagnostic suplimentare pentru un plus de informații. Aceste teste sunt: testarea ADN-ului fetal din sângele matern (Harmony, Panorama etc) sau testare genetică invazivă (biopsia de vilozități coriale sau amniocenteza). Vă reamintesc faptul că dacă vă aflați în aceasta categorie de risc crescut nu înseamnă ca bebelușul dumneavoastră are unul dintre aceste sindroame.

3. Morfologia fetală de trimestru II

Această este o ecografie detaliată care durează în jur de 40 de minute, în cadrul căreia sunt examinate toate organele bebelușului, creșterea fetală, placenta. Tot acum puteți afla și sexul bebelușului, un moment mult așteptat de toate gravidele. Este o ecografie necesară, când se pot detecta foarte multe malformații fetale, însă trebuie subliniat faptul că sunt anomalii fetale care nu pot fi diagnosticate.

Doctorul dumneavoastră se va uita în detaliu la creier, fața, inima, plămâni, rinichi, oasele bebelușului. În majoritatea cazurilor bebelușii sunt dezvoltați normal dar fiți pregătită și pentru cazul în care medicul va găsi ceva suspect. Malformațiile găsite pot fi mai grave (letale) sau mai puțin grave.

Unele pot necesita intervenții chirurgicale după naștere cu rezultate uimitoare, altele din păcate pot fi letale după nașterea bebelușului. În cazul în care se va detecta o malformație, veți fi consiliată despre ce înseamnă, ce implică și ce prognostic are anomalia respectivă.

Simțiți-vă liberă să puneți toate întrebările pe care le aveți. La fel ca în primul trimestru, dacă se va depista o anomalia fetală, medicul vă poate sugera sa efectuați amniocenteza pentru a evalua statusul genetic al bebelușului, fiind știut faptul că multe malformații apar în cadrul unor sindroame genetice.

4. Evaluarea ecografică în trimestrul III

Aceasta ecografie este indicat a se face în jur de 32 de săptămâni. Principalul scop al aceste ecografii este de a verifica greutatea fetală și starea de bine a fătului. În trimestrul 3 de sarcină, cele mai frecvente patologii care pot fi detectate sunt restricția de creștere intrauterină și macrosomia fetală. De aceea, obiectivul acestei ecografii este de a depista acești bebeluși care nu au o greutate încadrată în limitele vârstei de sarcină.

Ce facem mai departe dacă depistăm o greutate necorespunzătoare a bebelușului? În funcție de caz, medicul dumneavoastră vă poate orienta spre alte teste de evaluare a stării fătului. De exemplu, dacă bebelușul este mic pentru vârsta de sarcină, sunt necesare alte măsurători pentru a evalua starea de funcționare a placentei, evaluare lichidului amniotic și de cele mai multe ori sunt necesare evaluări ecografice multiple poate chiar săptămânale până la naștere.

De asemenea pot fi necesare cardiotocografii (CTG) și mămica trebuie să acorde o atenție mai sporită la mișcările bebelușului. Nașterea înainte de 37 de săptămâni poate fi necesară în cazurile de restricție de creștere intrauterină după o evaluare atentă a riscurilor și beneficiilor.

Ecografiile detaliate mai sus sunt cele necesare în cazul majorității viitoarelor mame, gravide care sunt considerate a fi încadrate în risc scăzut. Evident că, în funcție de fiecare caz și patologie în parte, pot fi necesare evaluări ecografice suplimentare, acestea fiind decise de medicul dumneavoastră curant.